O dezbatere inedită a avut loc ieri, la Biblioteca Universităţii de Vest din Timişoara. Dacă până acum proiectul privind exploatarea cu cianuri de la Roşia Montană a fost întors pe toate părțile, aseară, a venit vremea analizei fenomenului care s-a născut din revoltă – protestele de stradă. Un grup de tineri şi profesori universitari a analizat cum sunt organizate şi cine participă la protestele împotriva acestui proiect controversat. Lucian Vesalon, profesor la Ştiinţe Politice, a explicat că în urmă cu zece ani nimeni nu s-ar fi gândit că oamenii ar fi ieşit în stradă timp de atâtea săptămâni împotriva unui proiect industrial. „Proiectul Roşia Montană este cel mai controversat proiect de dezvoltare industrială din post-comunismul românesc, care a declanşat cel mai important protest ecologist din România şi unul dintre cele mai ample proteste îndreptate împotriva unei corporaţii multinaţionale”, a explicat Vesalon.

Multor analiști proaspăt apăruți ai fenomenului au vehiculat ideea comodă că participanții sunt “hipsterii” sunt motorul mișcării. Oana Barbu, profesor la Facultatea de Ştiinţe Politice, Filozofie şi Ştiinţe ale Comunicării, a precizat însă că participă la acest proiect oameni din toate categoriile sociale. „Protestele au loc în toată ţara şi au fost propagate prin reţelele de socializare. De altfel, protestul este extrem de vizibil pe Internet, chiar putem vorbi de o mişcare în masă online. Protestele se desfăşoară într-un mod inedit, organizatorii apelează la tot felul de acţiuni astfel încât să-i poată ţine pe manifestanţi în stradă, pentru că, totuşi, protestele durează destul de mult”, a explicat Barbu. În final, o tânără i-a invitat pe cei prezenţi să participe la protestul împotriva proiectului de la Roşia Montană din Timişoara, pentru că „ar fi interesant să fiţi acolo, altfel se vede şi să nu credeţi că este uşor să ieşi duminică de dum