- Istoric - nr. 222 / 13 Noiembrie, 2013 Intre stralucitii intelectuali patrioti dati tarii de comuna Saliste (Sibiu), se situeaza si Onisifor Ghibu, publicist, memorialist, dar si un alt Gh. Lazar al invatamantului romanesc din Transilvania si Basarabia. Acest mare specialist in educatie a publicat peste 1.500 de articole si peste 100 de carti pe teme diferite. Nascut in Saliste acum 130 de ani (31 mai 1883), ca al optulea copil al Anei si al lui Ilie Ghibu, agricultor si cojocar. Studiile primare le-a urmat in Saliste, iar cele liceale in Sibiu si Brasov. A absolvit apoi Seminarul Teologic si Pedagogic din Sibiu in 1905, an in care a debutat cu studiul "Limba noalor carti bisericesti”, elogiat si de N. Iorga. A urmat un an la Facultatea de Litere si filozofie din Bucuresti, apoi la cea din Budapesta cu o bursa a Consistoriului sibian. Cu o bursa de la Liga Culturala si-a continuat studiile la universitatile din Strasbourg si Jena. In 1909, la Jena, si-a dat doctoratul in pedagogie cu o teza despre consecintele bilingvismului in scoala populara. A fost numit profesor la Seminarul Teologic sibian si inspector al invatamantului primar ortodox, functii prin care s-a opus maghiarizarii prin scoala, publicand multe articole despre educatie si scoala in ziare si reviste ardelene. In 1914, ca sa nu fie mobilizat in armata austro-ungara, s-a refugiat cu familia la Bucuresti, militand pentru intrarea Romaniei in razboi alaturi de Antanta, asemenea lui O. Goga, prietenul si nasul sau de cununie. Tribunalul militar din Cluj l-a condamnat la moarte in contumacie. La Bucuresti si-a continuat activitatea publicistica si de cercetare, concretizata in studiile: Scoala romaneasca in Transilvania si Ungaria (1915, Viata si organizatia bisericeasca si scolara in Transilvania si Ungaria (1915), Din istoria didacticii romanesti (1916, 3 vol.). In 1916, O. Ghibu s-a refugiat cu familia