După mai multe ore de dezbateri, judecătorii Curţii Constituţionale au amânat astăzi, cu o săptămână, luarea unei decizii legate de sesizarea preşedintelui Traian Băsescu privind Memorandumul încheiat de Guvern cu KazMunayGaz pentru anularea datoriilor rafinăriei Rompetrol.
"S-a amânat pronunţarea pentru data de 21. Se vor continua dezbaterile în 21, azi nu mai pot continua, din raţiuni de timp", a explicat, la finalul şedinţei CCR, preşedintele Curţii, Augustin Zegrean.
După ce l-a întors la reexaminare, Băsescu a apelat la ultima cale de atac a proiectului care aprobă Memorandumul cu KMG, Curtea Constituţională, reclamând că acesta ar fi trebuit asumat de Guvern prin HG şi nu de Parlament, prin lege, cu semnătura sa la promulgare. Într-o opinie separată la o decizie CCR din august, luată după sesizarea parlamentarilor Opoziţiei, judecătorul Mona Pivniceru susţinem că Memorandumul încheiat de Guvern cu The Rompetrol Group nu trebuia promovat printr-o lege în Parlament, deoarece un astfel de demers încalcă prevederile constituţionale în materie de legiferare.
Conflictul între Preşedinte şi Guvern a apărut după ce, în luna februarie, statul a acceptat să încaseze efectiv doar 270 din cele 760 de milioane de dolari cu care a creditat Rompetrol în 2003, cu perspectiva incertă că, din cei 18% cu care rămâne acţionar în companie, va scoate în următorii ani profit.
Ca o compensaţie, deocamdată numai pe hârtie s-a făcut un acord pentru un fond de investiţii comun kazaho-român care să susţină financiar dezvoltarea rafinăriei. Mai exact, kazahii susţin că vor veni cu 150 de milioane de dolari plus 30 de milioane pentru a acoperi partea României, într-o societate comercială 80%-20% care să facă prin credite bancare investiţii de până al un miliard în următorii 7 ani în România. Între acestea, o centrală de cogenerare la Midia şi câteva sute de noi
