* pictorul a zugrăvit biserica din Negreşti Azi se împlinesc 169 de ani de la naşterea pictorului şi gravorului Constantin D. Stahi, unul din cei mai mari artişti plastici români născuţi în Neamţ, care s-au remarcat la început de secol XX în ţară dar şi peste hotarele ei. Pictorul s-a născut la Dobreni, la 14 noiembrie 1844 (d. 18 iunie 1920, Iaşi), a urmat cursurile Şcolii Domneşti de pe lângă Biserica “Sfântul Ioan” din Piatra Neamţ (1850-1854), clasele II-IV la Seminarul din Socola, Iaşi (1854-1857), Şcoala de arte frumoase din Iaşi, unde a avut profesori pe Gheorghe Panaitescu Bardasare şi Gheorghe Schiller. Urmează apoi Facultatea de arte din Munchen (1871-1878). Participă la expoziţii organizate în Germania, ocazie cu care primeşte Medalia de bronz acordată de Colegiul academic (1875) şi Medalia de bronz la Expoziţia publică a Academiei, pentru lucrarea “Cap de bărbat” (1876). Participă la zugrăvirea Bisericii din Negreşti în perioada 1880-1891, unde realizează 80 de icoane şi auritul catapetesmei. În anul 1880 obţine Medalia de aur la Expoziţia de arte şi industrii din Bucureşti, iar în anul următor participă la Expoziţia artiştilor în viaţă de la Bucureşti, alături de Grigorescu, Aman, Henţia. Lui Constantin Stahi îi aparţin cele mai autentice portrete ale unor oameni de seamă români, precum Costache Negri, Vasile Lupu, Vasile Conta. În 1920, la Salonul de Artă din Bucureşti îşi deschide prima expoziţie personală, cu 25 de naturi statice, iar doi ani mai târziu figurează cu lucrări la Expoziţia de artă românească itinerată în Olanda. Paralel cu Theodor Aman, Stahi a practicat gravura în aramă șixilografia, popularizând operele unor pictori celebri. Ca profesor și director al Școlii de arte frumoase din Iași, în perioada 1892-1902, Stahi a fost unul dintre pedagogii de seamă ai învățământului românesc. Câteva din naturile statice ale artistului se află în expo