În 1914, arheologul Vasile Pârvan demara campania de scoatere la lumină a celui mai vechi oraş din România: Histria. Cetatea este prima colonie grecească de la Pontul Euxin, fiind întemeiată la mijlocul secolului VII înainte de Hristos de colonişti veniţi din Milet.

Oraşul este construit pe ţărmul Mării Negre, la 60 kilometri nord de Constanţa, vechiul Tomis. Aşezat lângă lacul Sinoe, care odinioară era un golf, cetatea se întinde pe 67 hectare. Incinta a fost apărată de 5 ziduri de incintă succesive, corespunzând etapelor istorice traversate. Histria şi-a primit numele de la Istros, denumirea grecească a fluviului Dunărea. Lângă cetatea antică, localnicii au ridicat o nouă aşezare care a păstrat numele grec: Istria.

Vasile Pârvan s-a născut la 28 septembrie 1882, în Perchiu, lângă Tecuci. Fiu de învăţător, vrea să îmbrăţişeze şi el cariera didactică. Se înscrie la Facultatea de litere şi filozofie a Universităţii din Bucureşti, alegându-şi ca specialitate Istoria şi filologia clasică.

Obţine un post de funcţionar la Biblioteca Academiei Române, iar după terminarea facultăţii îşi continuă studiile la Jena, Berlin şi Breslau. Este numit profesor la Gimnaziul Ştefan cel Mare şi la Liceul Internat din Iaşi. În acelaşi timp ocupă şi postul de profesor suplinitor al catedrei de Istorie veche şi Epigrafie la Universitatea Bucureşti. Aşa începe studii sistematice asupra istoriei poporului şi limbii române.

Vasile Pârvan devine director al Muzeului Naţional de Antichităţi din Bucureşti, membru al Academiei Române.

Vasile Pârvan, arheologul care a adus la lumină cetatea Histria FOTO ro.wikipedia.org

„Studiază complexul arheologic de la Adamclisi şi treptat, prin cercetările întreprinse, ajunge să cunoască îndeaproape întreaga Dobroge, să aducă date preţioase în problema începuturilor civilizaţiei greceşti în oraşele pontice.

În