Să mai spună cineva că bancherii care au militat pentru înfiinţarea Federal Reserve nu au fost vizionari! Printr-un lobby puternic la nivel politic şi o propagandă neobosită în rândul populaţiei, ei au fructificat înţelegerea de la Jekyll Island, din 1910, prin aprobarea de către Congres a Federal Reserve Act, în 23 decembrie 1913.
După o sută de ani, Fed-ul şi-a îndeplinit misiunea pentru care a fost creat: cel mai mare bailout din istorie pentru Wall Street. Afirmaţia îi aparţine lui Andrew Huszar într-un editorial din Wall Street Journal (n.a. "Confessions of a Quantitative Easer", 11 noiembrie 2013).
Titlul este o parafrază după cunoscuta carte a lui John Perkins, "Confesiunile unui asasin economic", în care autorul mărturiseşte cum a participat la "convingerea" autorităţilor din ţările în curs de dezvoltare să accepte credite supradimensionate de la instituţii cum sunt Banca Mondială sau USAID. Supraîndatorarea le obliga, apoi, să se supună presiunilor politice venite de la Washington.
Dar cine este Andrew Huszar şi de ce a ales acel titlu? Conform paginii sale de web de la Rutgers Business School, Huszar a absolvit dreptul la Columbia University şi deţine un MBA de la aceeaşi universitate. Şi-a început cariera la Federal Reserve Bank of New York, unde a ocupat diverse poziţii timp de şapte ani, până în 2008.
Motivul despărţirii de Fed? "Am plecat din cauza frustrării, fiind martorul cedării tot mai evidente a instituţiei în faţa Wall Street-ului. Independenţa este elementul de bază al credibilităţii oricărei bănci centrale, iar eu am ajuns să cred că aceasta se erodează", scrie Huszar în WSJ. Unde a plecat? La o firmă de pe Wall Street, RBS Greenwich Capital.
Poate că Andrew Huszar a evitat procesele de conştiinţă după ce a realizat că niciodată nu s-a pus problema independenţei Federal Reserve faţă de creatorii săi, ci doar a inde
