Filosofia bugetului de stat al României pe 2014 ține mai degrabă de necesitățile electorale, decât de prioritățile și necesitățile României.
Felul în care un guvern distribuie banii arată prioritățile pe care le are, dar și afinitățile față de anumite instituții sau interesele mai largi ale partidelor aflate la putere. În proiectul Bugetului de stat pe 2014, guvernul român dă bani mai mulți pentru Administrație, Educație și Agricultură, dar face reduceri semnificative pentru instituțiile Justiției, pentru Cultură și pentru Sănătate.
Avem de-a face aici nu doar cu o împărțire care oferă fonduri mai mari ministerelor conduse de socialiști prin comparație cu cele aflate în subordinea liberalilor, ci și cu o nouă viziune asupra felului în care este percepută modernizarea României. Astfel cele mai mari pierderi le va suferi Sănătatea (care primește 7,9 miliarde lei față de 9,7 miliarde lei cât a avut anul acesta). O scădere mare este înregistrată și de Ministerul Public, cel care are în subordine parchetele (și care ar urma să primească 689,7 milioane lei față de 731,7 milioane lei în 2013). Așadar fondurile pentru anchetele procurorilor vor fi diminuate, o primă soluție pentru scăderea rolului acestora în lupta cu marea corupție. Consiliul Superior al Magistraturii, Agenția Națională de Integritate, Înalta Curtea de Casație și Justiție și ministerul Justiției vor avea de asemenea bugete diminuate.
Justiția nu mai este o prioritate pentru România în 2014, mai ales că procurorii au continuat să trimită în judecată oameni politici importanți, inclusiv trei membri ai cabinetului condus de Victor Ponta, dintre care doi și-au dat demisia, unul dintre ei fiind condamnat în primă instanță la cinci ani de închisoare cu executare. Sănătatea va avea, însă, cel mai mult de suferit, în condițiile în care salariile medicilor au rămas modeste, număru
