Vila din Copou şi-a renovat-o complet cu 300.000 de euro luaţi dintr-un proiect european, deşi era o casă naţionalizată, aflată în litigiu. După ce Fiscul i-a cerut banii înapoi, Irina Barbălată a creat altă fundaţie, pentru a-şi pierde urma. Acum dă diplome de calificare ţăranilor din judeţul Vaslui, cu care aceştia nu se pot angaja nicăieri. A ţinut şi cursuri de antreprenoriat, deşi oamenii din sat nici nu ştiu să pronunţe corect cuvântul.

Trimisă în judecată de DNA pentru fraudă cu fonduri europene, Irina Barbălată continuă să deruleze proiecte cu finanţare POSDRU în valoare de milioane de lei. După ce ProWomen a intrat în vizorul autorităţilor, Barbălată şi-a făcut o altă fundaţie de pe urma căreia câştigă bani frumoşi.

A pornit de la o casă

Procesul în care Irina Barbălată este acuzată de infracţiuni de corupţie, fals în declaraţii şi înşelăciune începe în această săptămână iar în spatele lui se ascunde o poveste stupefiantă. Preşedinta fundaţiei ProWomen nu este acuzată că ar fi cheltuit ilegal banii europeni, ci că a obţinut ilegal banii.

De fapt, problemele Irinei Barbălată au început în 2009, când a pierdut în instanţă un imobil de pe Aleea Copou numărul 3. Casa, naţionalizată, a fost revendicată de o profesoară pensionară care s-a prevalat de protecţia acordată de lege foştilor chiriaşi. Barbălată susţinea atunci că a cheltuit 350.000 de euro pentru achiziţia casei şi încă circa 300.000 de euro în consolidare şi modernizare. Banii proveneau, potrivit spuselor ei, din fonduri europene şi dintr-un credit bancar.

I-au cerut înapoi 1,8 milioane

Lovitura primită din partea judecătorilor, care au dat dreptate profesoarei pensionare, a fost începutul declinului pentru Irina Barbălată, dar şi pentru fundaţia ProWomen. Bizareria că a investit fonduri europene într-un imobil aflat în litigiu a fost sesizată,