Cel mai important proiect de cercetare arheologică din România, cel privind cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, a fost stopat, în ciuda faptului că vestigiile au fost incluse pe lista UNESCO din 1999. După ce a alocat 7% din proiectul de 5 milioane de euro, demarat anul trecut, Ministerul a lăsat arheologii fără bani.

Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei - Sarmizegetusa Regia, Piatra Roşie, Costeşti-Cetăţuie, Costeşti-Blidaru, Băniţa şi Căpâlna - au fost incluse în 1999 în patrimoniul UNESCO. Totuşi, întrucât doar o mică parte, circa 10% din întregul ansamblu, a fost scoasă la lumina zilei, istoricii susţin că săpăturile arheologice trebuie continuate, mai ales că în zonă se vehiculează existenţa unui misterios oraş cu ziduri de piatră, situat în munte, în apropiere de Orăştie. Până în 2012, singurele fonduri pentru cercetare arheologică în zonă au fost alocate în cadrul programului naţional de săpături sistematice, dar este vorba despre foarte puţini bani. „În fiecare an, Ministerul Culturii alocă 1 milion de lei pentru săpături arheologice, însă aceşti bani trebuie împărţiţi pentru 60 de şantiere arheologice din ţară. Pentru importanţa cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei este foarte puţin“, a explicat Viorica Crişan, directoarea Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei (MNIT), instituţia responsabilă cu cercetarea în Munţii Orăştiei. În 2012, Ministerul Culturii a înţeles importanţa sitului UNESCO din Munţii Orăştiei şi a demarat un proiect amplu de cercetare a urmelor lăsate de civilizaţia dacică. „Programul Multianual de Cercetări Arheologice din Munţii Orăştiei“ a prevăzut investiţii de 5 milioane de euro pe o perioadă de patru ani, a precizat Viorica Crişan, directoarea MNIT, instituţia care a coordonat proiectul. Sarmizegetuza Regia. Cel mai important program de cercetare arheologică din ţară a început cu stângul din 2012 . „În primul an, bugetul