Romania primeste consultatii nesolicitate – intr-un ritm exagerat, cu o frecventa atat coplesitoare, cat si induiosatoare – din partea unor personalitati politice straine, occidentale, privitor la ceea ce ar trebui sa facem pentru a lichida coruptia sau, cel putin sfatul, in sine absolut, de a lichida pur si simplu coruptia.
Nu cred ca exista insa problema in care sa nu ni se spuna ce avem de facut. In realitate, ceea ce pare a fi o sugestie, o invatatura, o indicatie orientativa, este, un ultimatum, respectiv ultimatumuri in serie. Poate le meritam, sau poate nu, ramanand a fi catalogate, deci, doar ca simple incercari de a jigni, aroganta prin care se incearca un act de dominatie. Important este faptul ca ultima astfel de punere la punct nationala – de genul: nu puteti fi admisi in Schengen, pentru ca sunteti o societate corupta – a venit din partea unei tari, unui stat, unei civilizatii (inca posibil de numit astfel, dupa o stralucita istorie culturala mai veche) care abunda in droguri, si se remarca prin particularitati comportamentale sa le spunem nastrusnice. Coruptia nu se exporta usor – toxicomania (ca si drogurile) este insa foarte contagioasa. Cine intra, deci in Schengen si cine nu intra?
Primim sfaturi referitoare la o reforma a justitiei – un singur sfat nu ni se da, dar ideea de la care ar trebuie sa porneasca acesta nici nu pare sa faca prea multa cariera in lumea actuala: dreptatea, justitia, au a fi, in mod absolut, una si aceiasi pentru toţi. Au fost, chiar si asa personalitati straine, active diplomatic in Romania care, stiau bine acest lucru precum David Funderburk, Coon, Stork, John Davis Jr. si au adus mari avantaje ambelor tari – a lor si a noastra.
Vreau sa fiu clar : coruptia – nu doar in Romania, ci in toata lumea si, intr-o masura sau alta, in fiecare tara, este rezultatul imoralitatii la nivelul varfurilor de p