Cînd preşedintele şi premierul României se acuză reciproc şi tot mai des de minciună şi de alte alea, nu te mai întrebi pe cine să mai crezi, ci cît ne costă acuzaţiile astea. Amîndoi vor să-şi termine adversarul prin decredibilizare. La intern, am început să ne vaccinăm văzîndu-i pe cei doi că-şi aruncă în faţă conţinutul oalelor de noapte, dar vă daţi seama ce-o fi pe mai marii cancelariilor lumi cînd citesc ultimele noutăţi politice din România? Şi cam care e imaginea noastră, a tuturor, în străinătate, din cauza celor doi? Poţi zice, cînd vine unul sau altul să te acuze că exporţi în Occident hoţi şi cerşetori agresivi care te înjură decă nu le dai de pomană, că nu hoţii şi cerşetorii ne reprezintă, dar cînd Preşedintele şi Premierul României se chivuţăresc ca-n Ferentari sau ca cerşetorii din Paris care se iau la bătaiei pentru locurile mai mănoase, cum o mai dai la întors?

După mineriada din 13-15 iunie 1990 România a avut nevoie de peste un deceniu să se spele de renumele de ţară dominată de sălbatici, care ciomăgeau pe cine aveau ei chef, fără să-i împiedice nimeni. Acum ciomăgeala s-a mutat la vîrf, cu rezultate schimbătoare, încît cine şi-ar mai băga banii în România, ca să devină victimă colaterală a acestei mineriade politice?

Că Băsescu şi Ponta se urăsc, asta e treaba lor. Însă inşii ăştia doi chiar nu-şi dau seama că rahatul cu care se împroaşcă împute România la vîrf? Să se urască pînă nu mai pot, dar fără se bălăcărească iresponsabil, cu o violenţă de limbaj care induce violenţa în rîndurile populaţiei. Amîndoi au bube în cap şi amîndoi se străduiesc să-i găsească celuilalt bube ascunse. Pentru interesul public asta nu e rău, ca să ştim cu cine avem de-a face, dar nu în stilul asta golănesc.

Cu scuipături pe bombeuri şi cu flegme între felinare se îndeletnicesc şefii bandelor de cartier, dar ăştia, cel puţin, ajung la o co