Oameni de ştiinţă au căutat originile "Scufiţei Roşii", una dintre poveştile populare cele mai vechi, apelând la un model matematic utilizat de biologi pentru a studia evoluţia speciilor. Cercetătorii au putut astfel să pună capăt unei vechi dezbateri demonstrând că "Scufiţa Roşie" are aceleaşi rădăcini cu o celebră poveste germană, "Lupul şi cei şapte iezi", dar istoria ei a fost diferită, scrie Agerpres care citează AFP. Reconstituirea evoluţiei unei poveşti este similară "muncii unui biolog care arată, de exemplu, că oamenii şi maimuţele mari au un strămoş comun, dar au evoluat în specii distincte", explică antropologul britanic Jamie Tehrani de la Universitatea Durham din Marea Britanie. Studiul său, publicat miercuri în revista ştiinţifică americană PLOS ONE, reface geneza şi calea parcursă în timp şi spaţiu de la poveşti şi credinţe populare pentru a pune într-o lumină nouă deplasările populaţiilor în istoria umană. Acest studiu dezvăluie că "Lupul şi cei şapte iezi" datează probabil din secolul 1 al erei creştine, dând naştere după o mie de ani unei variante devenite "Scufiţa Roşie". "Lupul şi cei şapte iezi", temă populară în Europa şi Orientul Mijlociu, este povestea unui lup deghizat în "mama capră" pentru a-i devora puii. În "Scufiţa Roşie", lupul mănăncă o fetiţă după ce a luat chipul bunicii ei. "Scufiţa Roşie" figurează printre operele, celebre în Germania, ale fraţilor Grimm, publicate în secolul al XIX-lea. Această versiune se bazează pe cea scrisă în secolul al XVII-lea de francezul Charles Perrault. La rândul său, Perrault s-a inspirat dintr-o poveste mai veche, transmisă prin tradiţie orală în Franţa şi în Austria. Numeroase variante ale acesteia există în Africa şi în Asia, ca de exemplu "Bunica tigru" în Japonia, China şi Coreea. Pentru a regăsi originile poveştii, Jamie Tehrani a supus 58 de variante unei analize filogenetice, metodă statis