Guvernul a transmis FMI că evaluează pensiile private obligatorii şi impactul acestora asupra sistemului de pensii şi a dezvoltării pieţei de capital, precizând că urmăreşte reducerea poverii fiscale fără impact bugetar, ceea ce sugerează o posibilă limitare a cotelor distribuite fondurilor private.

"Am început să întreprindem o analiză exhaustivă pentru a evalua performanţa pilonului II de pensii (pensiile private obligatorii) şi implicaţiile acestuia pentru sustenabilitatea şi adecvarea sistemului de pensii, precum şi asupra dezvoltării pieţei de capital româneşti. Evaluăm, de asemenea, opţiuni de reducere a poverii fiscale într-un mod neutru pentru buget", se arată în scrisoarea de intenţie convenită de Guvern cu FMI şi Comisia Europeană, obţinută de Mediafax.

Deşi formularea este ambiguă, pe cale logică se poate deduce că Executivul are în vedere cel puţin scăderea cotei de contribuţie atribuite fondurilor de pensii private obligatorii.

Cota trebuie să crească, nu să scadă

De altfel, mai multe surse au declarat că experţii FMI au discutat cu autorităţile române posibilitatea de a îngheţa sau reduce cota distribuită către fondurile de pensii private obligatorii, şi chiar de a naţionaliza integral sau parţial sumele deja strânse de acestea, aşa cum s-a întâmplat în Ungaria sau Polonia.

În prezent, cota de contribuţie virată către Pilonul II este de 4% din veniturile brute ale participanţilor, aceasta evoluând de la nivelul de 2% din momentul startului sistemului (2008) şi urmând să ajungă la 6%, cu o creştere de jumătate de punct procentual anual, până în 2016.

Câţi bani s-au adunat în fondurile de pensii administrate privat

De la lansare şi până în prezent, fondurile de pensii private obligatorii au primit în administrare de la Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP), în numele participanţilor, contribuţii brute totale în