Incidentele de comunicare ale membrilor Cabinetului Ponta, urmate imediat de retractări jenante, au devenit din ceîn ce mai frecvente. Proporțional, am putea spune, cu înverșunarea de a rămâne la Putere pentru a organiza alegerile de anul viitor.
Una dintre cele mai mari gafe a fost, fără doar și poate, cea din iunie, când o Ordonanță de Urgență publicatăîn Monitorul Oficial prevedea impozitarea cu 85% a sumelor compensatorii la expirarea mandatului, atât pentru managerii de la stat, cât și pentru cei din mediul privat. Vestea nu putea să cadă mai inoportun pentru premierul Victor Ponta. Acesta se afla în vizită oficialăîn Germania, nu doar cel mai puternic stat european, ci și cel în care consecvența în afaceri a devenit proverbială. Iar în timp ce se declara acolo „pro business”, dar în țarăîi apărea, sub semnătură proprie, un act normativ prin care
statul interveneaîn afacerile mediului privat, premierul devenea întruchiparea vie a inconsecvenței. Evident, retractarea a venit imediat, iar Victor Ponta, acoperit de „penibil”, a susținut că „cineva” a schimbat textul.
Dar, dacă în iunie vinovatul ar fi fost „funcționarul”, despre care nu s-a mai aflat nimic, ulterior, Ponta a gafat singur, fără ajutorul nimănui. Ca de exemplu, în deja celebrul caz Roșia Montană, când a prezentat beneficiile directe ale investiției în economie, de 5,2 miliarde de dolari și a aprobat proiectul legii care permite exploatarea aurului prin cianurare. Imediat, sensibil la scandalul public, șeful Guvernului a retractat ceea ce tocmai făcuse, anunțând că Ponta-deputatul nu va vota documentul avizat de Ponta-premierul.
A urmat apoi bâlbâiala cu pensiile, unul dintre cele mai sensibile subiecte ale societății românești post-decembriste. Confundând nonșalant salariile din sectorul public cu veniturile pensionarilor, Victor Ponta a anunțat că de majorarea cu 3,7%