Corespondenţă de la Bruxelles – Dan Luca
Ai nevoie de o adevărată hartă a Bruxellesului european pentru a înţelege cu ce se ocupă cei peste 100.000 de oameni în capitala Europei. Perioada preelectorală pentru europarlamentare mi se pare un bun prilej de a explica relaţiile care apar între cei implicaţi în structura europeană şi pregătirea necesară pentru a obţine un job “de Bruxelles”, pentru că Bruxellesul nu înseamnă doar politică. Dintre aceştia, doar 50% lucrează în instituţiile europene.
Grupurile de interes industriale dispun în Bruxelles de 3.000 de entităţi juridice, la mare concurenţă, din punct de vedere al activităţii, cu cele câteva sute de organizaţii nonguvernamentale prezente în capitala Europei. Regiunile şi marile oraşe europene se regăsesc şi la Bruxelles - o “aglomeraţie” de peste 400 de entităţi juridice, în care lucrează permanent cel puţin 2.000 de persoane.
Poza Bruxellesului european nu este completă dacă nu facem câteva referiri la patronate şi sindicate. Universităţile europene au înţeles, de mulţi ani, cum funcţionează sistemul şi şi-au implantat adevărate “reprezentanţe” în capitala Europei. Nu surprinde pe nimeni prezenţa partidelor politice europene în Bruxelles. Centrele de gândire (“think tank-urile“) au şi ele un rol deosebit în lumea afacerilor europene. Într-o lume atât de dinamică e normal ca şi presa să îşi trimită reprezentanţii. Bruxellesul este, în opinia experţilor, cel mai mare pol de presă din lume, dacă luăm în considerare numărul de ziarişti care îşi desfăşoară activitatea în acest oraş. La aceştia se adaugă cele câteva sute de companii de consultanţă care îşi oferă serviciile în Bruxelles.
Dacă ne referim la educaţia formală, candidatul trebuie să aibă deja o diplomă, chiar dacă aceasta este dintr-o universitate românească. Un master efectuat într-o
