Ion Petre, omul şi primarul oraşului Panciu a plecat dintre noi după o lungă suferinţă de care unii nu au ştiut. În urma lui, din punct de vedere sportiv, au rămas mulţi care îi vor duce dorul şi îl vor regreta, dar, acum se mândresc cu tot ce înseamnă fenomenul sportiv în oraşul „dintre vii“.

Personal, l-am cunoscut pe „domn` primar“ la un meci pe care echipa de fotbal din Panciu, l-a câştigat pe terenul Aerostar din Bacău, când gruparea „dintre vii“ a reuşit promovarea în eşalonul al treilea al fotbalului românesc, după ce păncenii au trecut de echipa lui Adrian Porumboiu, FC II Vaslui. „Nu ai dat destul în ziar de noi“, mi-a transmis fostul primar pe un ton sec. I-am replicat: „În fiecare zi a fost câte un articol cu echipa FC Panciu“, dar a acceptat să apară în fotografia de grup de la finalul partidei.

Ca un făcut, la finalul anului 2010, ne-am întâlnit întâmplător la petrecerea de Revelion de la Covasna. Aproape toată noaptea dintre ani mi-a vorbit de fotbalul din Panciu şi obiective. A urmat o perioadă în care Ion Petre s-a implicat în tot ceea ce însemna fotbalul, dar şi sportul dintr-un oraş mic pe harta ţării, Panciu. Treptat, acesta a reuşit să facă ceea ce nu mulţi primari din judeţ au reuşit pentru comunitate şi microbişti.

A fost la un pas să promoveze cu FC Panciu în liga a doua, dar s-a implicat în a modeniza ceea ce lipsea la stadionul din Panciu: tribune, scaune, saună, vestiare şi cabine pentru arbitri. A contribuit la modernizarea bazei sportive, una ajunsă la nivelul eşalonului secund din fotbalul românesc, şi, alături de oameni din Panciu, cu sufletul mare către sport, a reuşit să ducă numele oraşului Panciu pe plan naţional, la fotbal, dar şi internaţional, la karate. „Vreau în liga I cu echipa din Panciu“, spunea Ion Petre.

Acum, fostul primar a plecat dintre cei vii fără să-şi vadă visul împlinit. În