- Continuăm seria de investigaţii menite să afle cum se explică succesul economic al unor ţări cu care am fost "colegi" de lagăr socialist. După "modelul" polonez, vă prezentăm, astăzi, "modelul" slovac, pe care reporterii noştri l-au investigat la sursă -
Slovacia e un model de ambiţie şi încrâncenare. În doar 10 ani, ceea ce oficialii americani numeau "gaura neagră a Europei" a devenit prima ţară fost comunistă din centrul continentului care face faţă rigorilor economice ale Zonei Euro. "Modelul slovac" nu are nici naturaleţea şi nici claritatea celui polonez. E, pur şi simplu, ambiţia unor oameni în a-şi depăşi limitele şi încrâncenarea de a sta cât mai departe de tentaţiile nefaste care i-au tras în jos, la începutul anilor '90. Slovacia a demonstrat că se poate. Povestea ei este, de aceea, cu atât mai semnificativă pentru România.
Bratislava: ilustrată dintr-un alt anotimp
La mijloc de septembrie, Bratislava te ademeneşte cu un soare imperial, rămas, parcă, de pe timpul Imperiului Habsburgic, încărcat de fast şi de aur greu. Pe tot drumul spre Slovacia, toamna-şi întinsese deja pelerina melancoliei peste tot ce-a mai rămas dintr-o lungă vară fierbinte. Luminoasă şi încă înverzită, Bratislava pare o ilustrată decupată dintr-un alt anotimp. O ilustrată uşor patinată, cu parfum imperial, habsburgic, cu străduţe înguste şi cochete, cu restaurante pe marginea trotuarului, cu berării veritabile, cu catedrale vechi, cu muzee, săli de operă şi teatre în care mari artişti ai secolelor trecute au dat reprezentaţii de neuitat. Aflată la nici 70 de kilometri de Viena, Bratislava a fost mereu - nici nu se putea altfel! - în mijlocul efervescenţei europene. A împrumutat stil şi rigoare vieneză, sub care a ascuns, discret, pe fundal, o linişte provincială ce o face să semene, cumva, cu oraşele din vestul Ardealului. De fapt, Bratisl
