Nu este nici uşor, nici foarte greu
Imediat după tragerea la sorţi, am arătat că „nu este nici uşor, nici foarte greu” cu grecii. Repetăm, Grecia nu este o superputere, dar nici o echipă „second hand” în fotbalul european. Teoretic un adversar ideal pentru un meci de baraj pentru o calificare la un turneu final. De altfel, la un baraj nu se poate vorbi decât foarte rar de un adversar slab, ci de regulă doar de adversari valoroşi şi foarte valoroşi. Am avut noroc, pentru că Grecia este un adversar valoros, dar nu departe de „tricolori”. Titlu de campioană europeană din 2004, calificările din 2010 (mondiale) şi 2012 (europene) fac diferenţa dintre ei şi noi. O diferenţă mare la prima vedere, dar în realitate ceva mai mică, deoarece generaţia „2004” a trecut în rezervă (Karagounis şi Katsouranis sunt ultimii mohicani, dar nu mai sunt titulari de drept), iar la turneele finale din 2010 şi 2012 grecii nu au rupt inima târgului. Mai mult, în grupele de calificare, terţetul Olanda, Turcia, Ungaria (din grupa noastră) este infinit mai bine cotat decât terţetul Bosnia&Herţegovina, Slovacia, Lituania (din grupa grecilor).
Grecii înscriu puţin, dar primesc şi mai puţine goluri. Acasă nu doar că nu au pierdut vreun meci, dar nici nu au primit vreun gol. Noi punctăm ceva mai mult decât ei, dar avem şi o apărare ceva mai fragilă. Presiunea mai mare este pe greci, pentru că ei au pornit cursa calificărilor din postura de favoriţi. La noi nu se poate vorbi de presiune pentru că am plecat cu şansa a treia şi am prins barajul cu sprijinul Olandei.
Dacă punem toate datele de mai sus, precum şi „casetele tehnice” ale meriurilor din grupe într-un mixer, iese cel mai curat 1 X 2, cu 33,3% pentru fiecare pronostic. Ori, când joci în deplasare, la o astfel de estimare, dracu’ nu este deloc negru, chiar şi dacă după 90 de minute semnul 1 este cel câştigător.
D
