- Comisia parlamentară constituită pentru analiza cazului Roşia Montană şi-a publicat raportul. Avizul a fost unul negativ, dar impresia e că această comisie e doar împotriva proiectului de lege propus de guvern, şi nu împotriva exploatării miniere de la Roşia Montană. Care ar fi cheia de lectură a acestei respingeri?
- Mandatul comisiei privea doar legalitatea proiectului de lege, dar semnificativ mi se pare faptul că, în concluziile sale, comisia face o serie de recomandări privind optimizarea exploatărilor miniere în general, recomandări care deschid, în opinia mea, calea pentru elaborarea unei legislaţii mult mai nocive, pentru că va fi aplicată la nivel naţional, nu numai la Roşia Montană. Este ciudat, desigur, că parlamentarii USL au respins în unanimitate proiectul propriului guvern, dar cine citeşte atent raportul comisiei speciale înţelege că el nu putea fi aprobat pentru că audierile au scos la iveală aspecte inacceptabile care nu puteau fi remediate din condei, cum s-a încercat iniţial. Mă refer în special la afirmaţiile fostului director al Institutului Geologic Român, George Marincea, potrivit cărora, asigurările privind lipsa de riscuri a exploatării miniere în cauză ar fi bazată pe hărţi şi rapoarte ştiinţifice falsificate, care ascund prezenţa pânzei freatice şi a faliilor, care ar trebui să interzică "abaterea văii în care ar trebui să fie depozitat şlamul cianurat." Or, RMGC cere - şi ministrul mediului Rovana Plumb aprobă! - tocmai abaterea văii în cauză. Membrii comisiei cer ca acuzaţiile domnului Marincea să fie investigate, dar trec cu uşurinţă peste afirmaţia sa, susţinută şi de un grup considerabil de experţi de la ASE, potrivit cărora proiectul Roşia Montană este în dezavantajul statului român. Aceeaşi opinie a fost exprimată şi de preşedintele Academiei, Ionel Haiduc. Aprobarea unei legi minate de asemenea acuza
