Lângă localitatea Gura Văii din judeţul Mehedinţi se află un vârf de munte numit "La crucea lui Sân Petru".
Este o culme golaşă, rotundă, pe care stă înălţată o cruce atât de veche, încât scrisul, săpat în piatră cu dalta, nu se mai poate citi. Nimeni nu ştie cine şi când a înălţat-o acolo, pe marginea Dunării.
De la vârful muntelui spre bază, la vreo 30 de metri, se află un drum circular, despre care legenda spune că se plimba pe el Sfântul Petru, într-o căruţă cu cai. Cică vameşul Raiului ar fi locuit chiar acolo, într-o căsuţă aşezată între stânci. Odată, betegindu-se şi căzând răpus de boală la pat, sfântul a trimis un moş şi o babă în Serbia, peste Dunăre, ca să-i aducă ierburi de leac. Pentru că bătrânii întârziau şi durerile sale sporeau, Sfântul Petru i-a blestemat să se transforme în stane pe piatră. Blestemul i-a ajuns tocmai când cei doi trecuseră Dunărea şi începuseră urcuşul pe munte. Au împietrit în drum.
Până prin anul 1960, cele două stânci care semănau perfect cu un moş şi o babă puteau fi admirate împreună, întregind minunatul peisaj de pe malul stâng al Dunării. Locului i se zice şi azi "La Moşu' şi Baba", dar de la o vreme, bietul moş a rămas văduv, baba fiind distrusă printr-o măsură nesăbuită a personalului de la gara veche din Vârciorova. Considerându-se că periclitează circulaţia de pe calea ferată (!), o echipă formată din şapte muncitori a fost trimisă să-şi îndeplinească nelegiuirea împotriva naturii şi a istoriei. Cunoscând legenda, unul dintre lucrători a refuzat să participe la demolarea Babei, considerând actul un vandalism. După ce sarcina a fost dusă la capăt şi schijele de piatră rămase, îndepărtate, cei şapte s-au urcat în drezina cu care veniseră, îndreptându-se pe calea ferată spre Vârciorova. Pe neaşteptate, în dreptul locului numit "La Vir", de după o cotitură a terasamentului, s-a ivit un tr
