Bugetul pe anul 2014 a intrat în linie dreaptă şi se aşteaptă ca săptămâna viitoare să fie dezbătut şi adoptat de Parlament. Ministerele, instituţiile publice şi autorităţile centrale au terminat competiţia acerbă în care au intrat pentru fonduri, tot ceea ce le rămâne de făcut acum este să se descurce cu banii alocaţi.

Politica bugetară din România este exprimarea cea mai clară a politicii de guvernământ. Este prima oară când USL construieşte un buget pe baza performanţelor economice proprii, dobândite pe parcursul unui an de guvernare. După cum bine ştim politicile fiscal bugetare ale guvernului Ponta nu au fost întotdeauna comunicate la unison, diferenţele ideologice între cele două formaţiuni politice principale care compun alianţa de guvernământ spunându-şi cuvântul. Au existat nenumărate discuţii pe marginea introducerii unui alt tip de fiscalitate şi nu au fost deloc puţine contrele din USL cu privire la relaxarea fiscală. Totuşi, se pare că, în pofida aşteptărilor, lucrurile s-au aşezat în final într-un echilibru.

Bugetul de anul acesta este aşezat la media dintre stânga şi dreapta politice. Vorbim despre un echilibru în politica bugetară a proiectului pe anul 2014 - între nevoile fireşti sociale, specifice stângii (salarii mai mari, pensii indexate, prestaţii sociale, servicii sociale) şi nevoile pentru dezvoltare şi creştere sustenabilă (buget mare pentru investiţii, proiecte cu efect multiplicator în economie, proiecţie bugetară pe relaxare fiscală prin scăderea CAS-ului şi menţinerea Cotei Unice) caracteristice dreptei politice.

Câţi bani avem şi câţi bani cheltuim

Bugetul României pe anul 2014 semnalează în mod clar începutul sfârşitului pentru criza economico-financiară. În primul rând avem cel mai mare PIB din istorie - nu este o lozincă, este un adevăr: la sfârşitul anului 2013, PIB-ul prognozat este de 140,5 miliarde de euro,