- Cultural - nr. 224 / 15 Noiembrie, 2013 Stratul limbii romane (XX) Primar, -a, primari –e, adj. 1…. De prima importanta de baza. Numeralele cardinale de la unu la zece sunt considerate numerale primare. Despre numeralul unu, una (o) am discutat cu citatorii Cuvantului liber in tableta anterioara. Intre unu si trei se afla numeralul doi (lat. duo). Non idem est, si duo dicunt idem (Nu e acelasi lucru daca doi zic la fel). Manualul de Limba latina face trimitere la poezia Noi amandoi avem acelasi dascal de M. Eminescu. "De aceleasi lucruri plangem noi si radem”. Nurori idem est, si duo dicunt – idem. Ca-ntregul lor cuprins noi sa-l deschidem. Non idem este, si duo dicunt idem. (M. Eminescu, Poezii postume, p. 344). Dupa modelul adjectivelor forma dui (folosita in latina doar pentru rima (joc al rimelor, a devenit in romana doi, in italiana dui. In limba romana trei (din lat. tres) s-a format sub influenta pluralului nominal codri( si pronominal (mer) si a lui doi (sursa: coordonator Al. Rosetti: Istoria limbii romane, vol. I, p. 160), dar si in O. Densuseanu. Quattuor: Ver, aestas, autumnus, hiems sunt quattor anni tempora (Primavara, vara, toamna si iarna sunt cele patru momente (anotimpuri) ale anului. In limbile romanice, quattuor are formele: quatre (fr.) quattro (it.) patru (rom.). Ca numeral, cuvantul patru intra in expresiile: A vorbi (cu cineva) intre patru ochi – a vorbi cu cineva in taina; in (cele) patru zari (sau colturi, vanturi etc.) – in (din) toate directiile, (de) pretutindeni. "Si s-a pornit apoi cu vant! Si patru margini de pamant / Ce stramte-au fost in largul lor / Cand a pornit s-alerge-n zbor / Acest cuvant mai calator / decat un vant!” (george Cosbuc – Nunta Zamfirei). Numeralul primar (cel de la mijloc, dintre cele zece), quinque este rom. cinci, span. port. cinco, fr. cinq. "Copii aveau pe-atunci vreo cinci capete. Slabuti copii (…) Dinu