- Diverse - nr. 224 / 15 Noiembrie, 2013 Ulitele care strabat puzderia de sate si catune muresene ale vailor Gurghiului si Beicii deseori rasuna de glasurile chematorilor si chematoarelor la nuntile feciorilor si fetelor care de maine-poimaine vor fi sot si sotie. Si asa o tin intr-una intre cele doua mari posturi crestinesti, inscrise in filele Calendarului Anului Bisericesc: cel al Craciunului si al Pastilor. Si mi se pare firesc, crestinesc si omenesc sa se intample asa, mai ales in familiile taranilor romani, pentru ca "mai-marii domni ai oraselor” isi casatoresc copiii "ascunzandu-i” in limuzinele lor luxoase, dotate cu casetofoane si claxoane zgomotoase. Iar pentru ca "khiciul” sa fie pe deplin, "nuntasii-domni” (dar, marea lor majoritate, cu uitate "radacini” infipte in tarana vetrelor satelor) isi impodobesc masinile cu flori artificiale, cu baloane colorate si cu papusi plusate. In schimb, romanii-plugari, ciobani si padurari ai satelor muresene, mai intai, de ospetele nuntilor, fierb tuica de prune si mere in cazane; limpezesc si trag vinurile de pe drojdie; taie si parlesc porcii, afumandu-le carnurile, carnatii si caltabosii; pritocesc varza murata din butoaie; decojesc nucile cozonacilor si macina la moara faina alba de grau pentru painea coapta pe vatra incinsa a cuptorului, ca si pentru prajiturile taranesti si adevarate umplute cu branza de vaci si de oaie, dar si cu magiunuri si dulceturi din prune, afine, mure si zmeura de padure. Numai intr-un tarziu se gandesc sa tocmeasca caii, carutele si saniile peste ale caror "loitre” parintii si neamurile mirilor randuiesc covoare si tesaturi frumos mestesugite, intregul alai al nuntasilor strabatand ulitele satelor in acordul ceterasilor si in chiuitul chematorilor la ospete. Cum este si cazul celor ce ne-au iesit in cale pe lungile si pitorestile vai ale Beicii si Gurghiului, avand deoparte si de alta a d