Pe 16 noiembrie 1979, a fost inaugurat, în Capitală, primul tronson al Magistralei 1, având şase staţii, pe distanţa Semănătoarea (azi Petrache Poenaru) - Timpuri Noi.
În urmă cu exact 34 de ani, pleca din staţia Semănătoarea primul metrou cu călători din istoria României. Pe parcursul celor 8.1 kilometri, cât măsoară primul tronson al Magistralei I, erau şase staţii – Semănatoarea, Grozăveşti, Eroilor, Izvor, Piaţa Unirii (1) şi Timpuri Noi. Iar până la data de 19 decembrie 1979, când preşedintele Nicolae Ceauşescu a tăiat oficial panglica de începere a exploatării metroului, metroul bucureştean a funcţionat cu călători, fiind singurul metrou care, în perioada de probe, a fost folosit ca mijloc de transport.
Realizarea propriu-zisă a metroului a început începând cu 1975, datorită necesităţilor urbanistice, dar şi a dorinţei lui Nicolae Ceauşescu de a transforma capitala României. Scopul iniţial al reţelei de metrou era transportarea bucureştenilor de la locuinţele lor la fabrici (de exemplu Semănătoarea şi Republica) şi platformele industriale (Pipera).
Deşi început în timpul dictaturii ceauşiste, ideea construirii unei linii de metrou în Capitală datează de la începutul anilor 1990 şi a aparţinut inginerului Dimitrie Leonida. Întrucât nu a putut fi aplicată la acea vreme, a fost reluată de Nicolae Ceauşescu în 1972.
1) 1976 - lucrări pe şantierul de construcţie a Metroului Bucureşti pe Splaiul Independenţei - zona Tribunalului Bucureşti .2) 1977 - lucrări pe şantierul de construcţie a Metroului Bucureşti - zona Republica. Foto: ARMAND ROSENTHAL/ AGERPRES
În anul 1977, a fost înfiinţată „Întreprinderea de Exploatare a Metroului Bucureşti“ (I.E.M.B.), care se afla în subordinea Ministerului Transporturilor – Departamentul Căilor Ferate. În 1991, printr-o hotărâre de Guvern, aceasta de transformă în „Regia de Ex