Gino Iorgulescu este acuzat penal, urmează Mitică Dragomir, se pregătesc Paszkany, Condescu şi Becali.

De-abia înscăunat prin alegeri libere în fruntea Ligii Profesioniste de Fotbal, Gino Iorgulescu a fost chemat să dea cu subsemnatul la DIICOT de aducere la cunoştinţă că este învinuit de evaziune fiscală într-un dosar de transferuri vechi de şapte ani. Bietul Gino a căzut din vârful muntelui în fosa Marianelor precum sprinterul Ben Johnson la Jocurile Olimpice din 1988, când la câteva zile după ce era proclamat erou planetar a ajuns ruşinea mapamondului, fiind descoperit dopat. Dosarul lui Gino nu este nou şi bănuim că el se aştepta că va veni şi ziua asta. Faptul că a apărut la o zi după câştigarea alegerilor la LPF ar fi o simplă coincidenţă dacă am crede că cucoana politică nu şi-a băgat nici un smoc din coada îmbârligată în problemele justiţiei. De vreo câţiva ani justiţia română dă semne îmbucurătoare de independenţă şi se ţine de propriu ei ceasornic. În cazul străvechi al lui Iorgulescu, procurorii şi experţii financiari şi-au băgat nasul în toate hârţoagele, au făcut expertize şi para-expertize, au ajuns la concluzia că Gino şi oamenii lui de la FC Naţional sunt culpabili şi au finalizat actul exact în ziua fatidică de 15 decembrie. Se poate spune că suntem prea obişnuiţi cu matrapazlâcurile în ţara asta românească şi n-avem niciun motiv să credem în coincidenţe. Se poate replica şi aceea că dacă factorii oculţi ar fi vrut să-i facă bucata lui Gino, ar fi făcut-o înainte de alegerile de la LPF, sau chiar în ziua Z, pentru a-i pregăti covorul roşu lui Dragomir. Noi suntem obişnuiţi cu cacealmaua politică nu de azi, de ieri, de 20 de ani, ci încă din vremea comunismului, când voinţa era unică şi nu era cale de speculaţii. Ori, acum clasa politică este diversificată, stratificată, cu tabere, grupuri, grupuleţe, bisericuţe, altăruţe şi e greu de depist