În ultimii ani, tot mai multe companii farmaceutice au tăiat din bugetele de cercetare pentru antibiotice. Acest fapt, alături de prescrierea nejustificată a antibioticelor şi automedicaţia a dus la creşterea la cote alarmante a rezistenţei la antibiotice în Europa, lucru care înseamnă că infecţii cândva uşor de vindecat ar putea fi letale.
Numai în SUA, rezistenta la antibiotice afectează anual cel puţin două milioane de oameni, şi provoacă cel puţin 23.000 de morţi.
Un studiu publicat în mai 2011 de Gfk Healthcare releva că românii se aflau pe locul patru în Europa la consumul de antibiotice, peste 50% urmând un astfel de tratament în anul respectiv, iar aproape jumătate dintre aceştia recurgând la cel puţin două cure în intervalul respectiv. Un alt studiu, publicat în martie 2012 în revista medicală "The Lancet", plasa România pe primul loc în Europa la consumul de antibiotice fără reţetă, situaţie neschimbată încă din 2010, se arată în comunicatul de presă.
Mai excat, Centrul European pentru Prevenţia şi Controlul Bolilor estimează că rezistenţa antimicrobială generează pierderi de 1,5 miliarde de euro în bugetul UE.
Microorganismele rezistente la antibiotice prezinta un risc serios sanatatii cetatenilor Europei, deoarece cauzeaza costuri ridicate, prin prelungirea spitalizarii şi esecul tratamentelor.
Cea mai însemnată investiţie în cercetarea de noi antibiotice capabile să le ia locul celor la care populaţiile au devenit rezistente este de cea de 544 de milioane de euro, anunţată luna aceasta de către Roche Holding, pentru dreptul de a testa un antibiotic experimental care să combată o bacterie rezistentă, responsabilă de majoritatea infecţiilor intraspitaliceşti din Europa.
