Scăderile de temperatură pun la grea încercarea sistemul imunitar, iar din această cauză, persoanele cu astm bronşic au mai mult de suferit. Află cum se poate gestiona o criză astmatică.
Fluctuaţiile de temperatură şi de umiditate sunt doar câţiva dintre factorii care duc la îngustarea căilor respiratorii, de unde şi neplăcerile care se intensifică toamna în cazul persoanelor astmatice (fie că este vorba de astmul alergic sau cel nonalergic). Chiar dacă, sub tratament, simptomele specifice bolii se reduc sau dispar, acest lucru nu înseamnă că nu mai există riscul de apariţie a unei crize astmatice. Toamna şi iarna, astmaticii trebuie să aibă mai multă grijă când vine vorba de tratament, respectiv de prevenţie.
Afecţiunea trebuie ţinută sub control
Una dintre primele măsuri de precauţie pe care le poate lua o persoană astmatică este să ţină sub control afecţiunea. Mai exact, cu ajutorul unor instrumente şi materiale educaţionale persoana poate observa micile modificări în evoluţia bolii şi poate interveni la timp în cazul agravării simptomelor.
„O criză astmatică poate fi prevenită prin controlul regulat cu ajutorul unui aparat numit peak flowmetru, instrument care măsoară cât de bine circulă aerul în plămâni. Cu ajutorul lui se măsoară valorile respiratorii dimineaţa şi seara şi se notează într-un caiet”, recomandă prof. dr. Florin Mihălţan, preşedintele Societăţii Române de Pneumologie.
Crizele astmatice mai pot fi prevenite şi dacă persoana evită pe cât posibil factorii declanşatori. Printre aceştia se numără alergenii (în cazul astmului alergic), cum sunt praful, mucegaiul, polenul unor plante, dar şi infecţiile bacteriene sau virale. Acestea din urmă se pot preveni prin vaccinarea antigripală, cea pneumococică, dar şi prin respectarea schemei zilnice a tratamentului recomandat de medic.
În ce constă tratamentul
Schem
