Niciun alt asasinat din istoria omenirii nu a produs atât de multe speculaţii precum cel produs asupra lui J.F. Kennedy, al 35-lea preşedinte al SUA. Pe 22 noiembrie se împlinesc 50 de ani de la tragicul moment care a marcat istoria SUA şi nu numai.
Anii '60 au fost marcaţi de uciderea lui Kennedy, de ura rasială, de expansiunea comunismului, de cursa nebunească a înarmării nucleare ce a culminat cu criza rachetelor din Cuba şi de războiul din Vietnam. Războiul Rece abia se instalase iar J.F. Kennedy îl urma la cârma Statelor Unite pe Dwight D. Eisenhower.
La primul său discurs, Kennedy avea să rostească una dintre cele mai memorabile fraze ale unui preşedinte american: "Nu întreba ce poate să facă ţara pentru tine, ci întreabă-te ce poţi să faci tu, pentru ţară!" Kennedy a stat în fruntea SUA vreme de 34 de luni, perioadă în care s-a confruntat cu ura rasială şi cu cea mai dură criză nucleară din istorie.
KENNEDY, ÎNTRE DEZAMĂGIRE ŞI SURSĂ INSPIRAŢIONALĂ
Kennedy a ajuns în fotoliul prezidenţial pe un val de idealism şi promisiuni, având o listă uriaşa de aşteptări atât pe plan intern cât şi pe plan externn. Totuşi, a dat un avertisment: "Toate acestea nu vor fi terminate în primele o sută de zile. Nici în primele o mie de zile!"
Se spune despre Kennedy că a fost un preşedinte cu o carismă uriaşă şi un curaj desăvârşit, dar foarte instabil şi, pe alocuri, uşor naiv.
Cu ajutorul Democraţilor din Congres, Kennedy a majorat salariul minim pe economie. A creat Trupele de Pace şi a micşorat taxele. Ultima lege pe care a promovat-o încuraja ocrotirea persoanelor cu handicap mental. Nepotul său militeaza pentru acest lucru şi astăzi.
Propunerile mai ambiţioase au trebuit să aştepte. Vice-preşedintele Lyndon Johnson a fost cel care a semnat legea privind interzicerea discriminării rasiale, a
