Bănăţeanul Mircea Rusnac a fost printre puţinii istorici din România care a abordat subiectul Republicii Bănăţene. Acesta a adus noi dovezi că republica a existat până în 1919

Până la apariţia articolului lui Mircea Rusnac despre Republica Bănăţeană, publicat pe blogul său istoriabanatului.wordpress.com, toate sursele on-line despre această temă menţionau că entitatea ar fi existat numai două săptămâni, între 31 octombrie şi 15 noiembrie 1918, când ocupanţii sârbi ar fi desfiinţat-o. În realitate, Republica Bănăţeană a fiinţat ceva mai mult.

“Evident, data de 15 noiembrie era importantă pentru susţinătorii săi, întrucât în acest mod se putea demonstra că în momentul adunării de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918 Banatul era gata să se unească cu România. Am demonstrat că aceasta este o minciună. Armata sârbă a ocupat Banatul după încheierea armistiţiului de la Belgrad dintre Antanta şi Ungaria (13 noiembrie 1918). Armistiţiul prevedea ca trupele maghiare să fie retrase de pe teritoriul de la sud de Mureş, deci şi din Banat, însă până la Conferinţa de pace Ungaria continua să exercite autoritatea politică acolo. La început, sârbii au respectat armistiţiul încheiat. Ei au exercitat puterea militară asupra Banatului, dar până la 21 februarie 1919 puterea civilă a fost lăsată comisariatului condus de Otto Roth, subordonat guvernului de la Budapesta. Acesta a continuat, în condiţiile ocupaţiei militare, existenţa Republicii autonome bănăţene proclamate la 31 octombrie 1918”, susţine Mircea Rusnac.

Faptul că Republica Bănăţeană a continuat să existe după 15 noiembrie 1918, momentul intrării trupelor sârbeşti în Timişoara, este dovedit de mai multe timbre fiscale care au fost emise în acea perioadă. Este poate unica mărturie rămasă peste timp a scurtei existenţe a acelei entităţi statale.

Primul timbru îl reprezintă pe Eugeniu