Peste 4.000 de substanţe chimice dăunătoare, dintre care 40 dovedit cancerigene, pătrund în organism cu fiecare ţigară fumată. De aceea, stoparea acestui viciu determină reacţii imediate în organism, efectele benefice ale lipsei fumatului fiind imediat resimţite de corpul uman.
Monoxidul de carbon şi nicotina sunt agenţii toxici majori ai fumului de ţigară, iar efectul acestora asupra organismului este extrem de periculos. Afectează grav sistemul cardiovascular, pe cel endocrin, privează de oxigen inima, creierul şi muşchii scheletici, plămânii şi căile respiratorii. În primele 20 de minute în care un fumător nu aprinde o nouă ţigară, presiunea sângelui, temperatura corpului şi pulsul vor scădea la un nivel normal, potrivit unui infografic realizat de huffingtonpost.co.uk.
În timp de opt ore, respiraţia specifică datorată fumatului dispare, nivelul de monoxid de carbon - aceeaşi substanţă chimică produsă de automobile ca reziduu - din sânge scade, iar nivelul de oxigen creşte până la nivelul normal. În 24 de ore de la ultima ţigară riscul unui atac de cord scade, iar în 48 de ore terminaţiile nervoase încep să se regrupeze şi abilitatea de a simţi mirosul şi gustul creşte. Riscul unui atac de cord ajunge la un nivel apropiat de cel normal abia la doi ani după renunţarea la ţigări, iar numai după 15 ani riscul unei boli cardiace devine egal cu cel al cuiva care nu a fumat niciodată.
Peste 4.000 de substanţe chimice dăunătoare, dintre care 40 dovedit cancerigene, pătrund în organism cu fiecare ţigară fumată. De aceea, stoparea acestui viciu determină reacţii imediate în organism, efectele benefice ale lipsei fumatului fiind imediat resimţite de corpul uman.
Monoxidul de carbon şi nicotina sunt agenţii toxici majori ai fumului de ţigară, iar efectul acestora asupra organismului este extrem de periculos. Afectează grav sistemul cardiovascular, pe
