Nimic nu ilustreaza mai perfect degradarea vietii politice dambovitene, decat festivismul giganticului Consiliu National al unui partid de buzunar, care a reusit performanta sa fie estimat de niste sondaje cu ciudatul procent de 0%.

Ma intreb cum a putut o sala plina cu oameni aparent seriosi sa priveasca spectacolul grotesc, unde Consiliul National debuteaza cu discursul unui condamnat la cinci ani puscarie cu executare, chiar daca sentinta nu este inca definitiva.

Halal onoare!

Trebuie mult tupeu din partea respectivului, pentru ca de pe asemenea deloc onorabila pozitie, plus incalificabila sa imagine de turnator, sa-si arate muschii la public, ca si cum n-ar sti nimic despre secretul lui Polichinelle, cunoscut de toata lumea.

Trebuie si multa lipsa de bun simt pentru condamnatul cu executare, ca sa-i atace de la tribuna pe aliatii sai liberali, singurii langa care s-a mai putut aciui, si sa muste cu sete mana din care inca mai mananca.

Asta nu aminteste decat momentul asemanator cand acelasi artizan politic si om de afaceri prosper varsa pentru prima oara venin spre presedintele Basescu, dupa ce tocmai ciugulise din mana lui cateva boabe, recunoscandu-se pe el insusi ca solutie imorala.

La drept vorbind, nu mi se pare ca poate sa fie ceva mai imoral decat faptul ca puscariabilul, in loc sa lase ciocu' jos stiind ca-l asteapta parnaia, se da mare in fata televizorului, prezentat - vai - ca presedinte de onoare. Ce oroare!

Candidatul pentru Cotroceni

Pe de alta parte, inteleg ingrijorarea domnului Dan Voiculescu. Daca PSD si PNL merg pe liste separate la europarlamentare, inseamna ca PC a ramas pe listele nimanui. Tocmai cei obisnuiti sa apuce totdeauna niste firimituri la coltul mesei descopera deodata ca nu mai exista colt, s-au terminat firimiturile, iar ei sunt lasati,