La începutul acestei luni, Curtea de Apel Piteşti a respins, încă o dată, punerea în libertate a lui Cristian Cioacă. Pare o decizie normală în raport cu fapta de care este acuzat ex-poliţistul, dar modul cum motivează instanţa te pune pe gânduri. Pentru că, pur şi simplu, frizează... antepronunţarea.

"Suspiciunea rezonabilă cu privire la ascunderea urmelor infracţiunii"; "Existenţa şi persistenţa unor indicii grave de culpabilitate"; "Bănuiala rezonabilă referitoare la comiterea infracţiunii de omor asupra soţiei" etc., etc. După câte veţi vedea, "Încheierea de şedinţă nr. 128/A" (din 4.11.2013), documentul pe care vi-l prezentăm azi în exclusivitate, abundă în astfel de expresii folosite de cele două judecătoare, Elena Minodora Rusu şi Anda Mihaela Pluteanu, având convingerea "rezonabilă" că inculpatul Cioacă ar fi... comis crima. Numai că judecătoarele care au respins solicitarea lui Cristian Cioacă privind înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea urmează să se şi pronunţe în privinţa apelului formulat de inculpat împotriva condamnării date de Tribunalul Argeş. Mai mult, după mersul de până acum al apelului, cele două judecătoare vor să ne convingă că urmează să-l rejudece şi să-l condamne (sau nu) pe Cioacă. Cum vor face acest lucru dacă ele par deja convinse că Cioacă, rezonabil vorbind, ar fi... vinovat?

Rapoartele tehnico-ştiinţifice, tot mai controversate

Cum au justificat judecătoarele Rusu şi Pluteanu că ex-poliţistul Cioacă trebuie să rămână în continuare după gratii? În motivarea respingerii cererii lui Cioacă de a fi pus/judecat în libertate, judecătoarele Curţii de Apel Piteşti au considerat că "existenţa şi persistenţa unor indicii grave de culpabilitate se regăsesc în speţă şi constituie elemente pertinente care să justifice, pe lângă natura