Anul 2010 poate fi considerat anul de coşmar pentru piaţa muncii din România: şomajul a ajuns la un nivel record, din economie au dispărut 260.000 de angajaţi în cel mai rapid ritm de concediere făcut de mediul privat, iar un sfert din angajaţi – cei din sistemul bugetar – şi-au pierdut 25% din salarii.

Rata şomajului a atins, în martie 2010, cel mai ridicat nivel din 2003 până atunci, când la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă se înregistrau peste 765.000 de şomeri, iar rata şomajului a ajuns 8,39%. În prezent, şomajul a scăzut sub 5%, însă piaţa muncii nu a reuşit să-şi revină.

Scăderea numărului de şomeri este o consecinţă a faptului că mulţi dintre cei care îşi caută un loc de muncă nu au mai trecut să se înregistreze la agenţiile de ocupare pentru că nu mai primeau indemnizaţii.

Anul 2010 a fost cel de-al doilea în care mediul privat a făcut concedieri, când în economie au mai rămas la final de an 4,1 milioane de salariaţi, cu mai bine de 260.000 în minus faţă de anul anterior.

Dacă la începutul lui 2009 economia avea 4,8 milioane de angajaţi, restructurările făcute în special de companiile private în 2010 şi în 2011 au făcut ca în prima lună din 2011 să se înregistreze cel mai scăzut număr de salariaţi din ultimii 50 de ani: 4,09 milioane de persoane. La jumătatea anului 2010, premierul Emil Boc anunţa cele două măsuri de austeritate şocante pentru populaţie şi pentru mediul de afaceri: reducerea salariilor celor 1,2 milioane de angajaţi bugetari cu 25% şi creşterea TVA de la 19 la 24%.

Dacă bugetarii au reuşit abia anul acesta să îşi primească salariile reîntregite, TVA a rămas la acelaşi nivel.

Tot 2010 a fost anul în care nivelul salariului minim nu s-a majorat deloc, rămânând la valoarea de 600 de lei brut/lună, la fel ca în 2009.

În prezent, salariul minim este de 800 de lei brut pe lună, iar anul viit