România, Polonia, Ungaria şi Cehia vor continua să relaxeze politicile monetare prin care stimulează creditarea şi încurajează creşterea economică pentru a face faţă asaltului dobânzilor mici şi banilor ieftini al băncilor centrale din Stalele Unite şi zona euro, cu riscul de a înrăutăţi situaţia celor care au credite în monede străine, se arată într-o analiză a CNBC.
În ultimii ani, cursurile de schimb valutar şi costurile de finanţare ale economiilor emergente din Europa Centrală şi de Est au fost puternic înfluenţate de acţiunile băncilor centrale din Occident, în special de cele ale Rezervei Federale Americane şi Băncii Centrale Europene, iar acţiunile cu bătaie lungă ale celor două instituţii vor continua să aibă o influenţă puternică. „Pe măsură ce dobânzile se normalizează la nivel global, mediul de finanţare va deveni mai problematic“, a avertizat Reza Moghadam, director al FMI. În timpul celor trei runde de ajustare cantitativă lansate începând cu 2008 de Fed, peste 66 mld. dolari au intrat pe piaţa obligaţiunilor emergente, potrivit Emerging Portfolio Fund Research. Însă în septembrie, când Fed părea hotărâtă că va începe să reducă programul de pe aceste pieţe au ieşit 320 mil. dolari în doar şapte zile.
BCE este chiar mai importantă pentru regiune. Multe bănci occidentale au operaţiuni în Europa de Est, iar subsidiarele lor sunt în general finanţate de companiile-mamă. Aceasta înseamnă că mecanismele BCE proiectate pentru băncile din zona euro, precum liniile de finanţare ieftină, au în teorie ca efect mai mulţi bani pentru creditorii estici.
În timp ce unele pieţe emergente precum Brazilia şi China au ieşit relativ nevătămate din criza economică globală, ţările est-europene precum Polonia şi Cehia nu au fost atât de norocoase, spune Dina Ahmad, analist la BNP Paribas. PIB-ul ţărilor emergente din Europa a crescut în medi
