Irlanda este primul stat din zona euro care va ieşi din programul de bailout şi va fi urmat de anul viitor de Spania. De cealaltă parte, Grecia aşteaptă un nou plan de salvare, dar spre deosebire de celelalte două bailouturi Atena promite acum că nu va accepta noi măsuri de austeritate deoarece sunt pericu­loase. Toate aceste state lasă în urmă sacri­ficii nemaiîntâlnite în istoria zonei euro: rece­siunea adâncă a şters un sfert din economia Greciei, salvarea sistemului bancar a înmulţit de cinci ori datoriile Irlandei, iar prăbuşirea sectorului imobiliar a triplat şomajul în Spania.

„Grecia a progresat enorm până acum, oamenii au făcut sacrificii uriaşe, aşa că trebuie să fim foarte atenţi la ce fel de măsuri vom implementa pentru a închide deficitul bugetar, dacă mai există aşa ceva. Dar nu va mai fi nevoie de austeritate. Aceste măsuri sunt periculoase. Putem aplica măsuri structurale cu impact fiscal, dar nu vor fi măsuri de austeritate“, a declarat ministrul grec de finanţe Yannis Stournaras. Acesta este răspunsul pe care el l-a dat miniştrilor de finanţe din zona euro, Eurogroup, care i-au cerut Greciei să grăbescă eforturile de reformă pentru a primi următoarea tranşă din pachetul de bailout, scrie agenţia Thom­son Reuters. De această tranşă, de un mili­ard de euro, Grecia are nevoie pentru a-şi acoperi nevoia de finanţare de anul viitor. Creditorii interna­ţio­nali ai Greciei estimează că Atena are nevoie de 2 mld. euro pentru a ajunge în 2014 la surplusul bugetar primar de 1,5% din PIB stabilit în programul de bailout. Cu toate acestea, guvernul elen cre­de că va avea nevoie de „doar“ 500 mil. euro. „Acum pot spune că am eliminat cauzele crizei. Recesiunea este mult mai domoală decât am crezut. Pentru prima dată în mulţi ani vom avea un surplus primar. Nimeni nu se aştepta la asta anul trecut, nici măcar eu“, a mai spus Stournaras.

@N