Dumitru Radu Popa, Din partea cealaltă, II, 2008- 2013.

Publicistică şi eseuri, Edit.

Scrisul Românesc Fundaţia- Editura,

Craiova, 2013, 283 pag.

Deşi trăieşte la New York de peste un sfert de secol, Dumitru Radu Popa continuă să scrie şi să publice în limba română. Romane şi proze scurte, dar şi publicistică (îndeosebi în revista „Scrisul Românesc”). Articolele Din partea cealaltă reprezintă un fel de aeroplan care-i asigură autorului circulaţia între cele două lumi.

În prima secţiune a volumului, aeroplanul se preschimbă însă într-o maşină a timpului, fiindcă Dumitru Radu Popa coboară, Pe firul amintirii, în vremea studenţiei (nelipsită de ghiduşii), evocându-şi profesorii, maeştrii spirituali şi prietenii de odinioară. În primul rând, pe Şerban Cioculescu, venerat ca o icoană, „reînviat“ prin povestirea unor întâmplări care revelează şi relaţiile cu G. Călinescu (acesta l-ar fi umilit pe Cioculescu, aflat în perioada de „indezirabil“ al regimului, cerându-i să-i aducă „un morman de cărţi“ de la „anticăria“ sa, pe când „divinul critic“ se afla la curs; „discipolul“ cioculescian îşi „răzbună“ simbolic Maestrul, amintind, cu zâmbitoare maliţie, excentricităţile lui Călinescu: „bătrânul cu ochi vii de adolescent incurabil şi un burtoi imens peste picioarele subţiri“ „plătea preţuri, imense pe atunci, pentru un buchet de flori unei ţigăncuşe oacheşe, pentru ca apoi să i-l ofere în dar, aproape în genunchi în faţa ei care râdea surprinsă, dar şi încântată“), pe cinicul Al. Piru, surprins într-o ipostază de sensibilitate duioasă, cu ocazia colindării („l-am observat pe profesor, sprijinit de marginea ferestrei dimpotrivă, îmbrăcat în costum de gală şi cu cravată. Nemişcat, din ochi i se scurgeau lacrimi pe obraz, de care nu se sinchisea; lacrimi mari, foarte mari“), pe Vladimir Streinu, Cella Delavrancea, Edgar Papu, Romul Muntea