Construită în anul 1535, Mănăstirea de la Coşula este una dintre cele mai frumoase şi cunoscute lăcaşe de cult din judeţul Botoşani.
„Cu voia Tatălui şi cu ajutorul Fiului şi cu săvârşirea Sfântului Duh a binevoit Mateiaş, marele vistiernic de a zidit hramul Sfântul Nicolaie”. Acesta este textul cu care sunt întâmpinaţi pelerinii şi turişii care trec pragul Mănăstirii din comuna Coşula.
Mănăstirea cu hramul „Sfântul Nicolaie” de la Coşula a fost construită în anul 1535 de către marele vistiernic Mateiaş, sfetnicul domnitorului Petru Vodă.
De-alungul timpului lăcaşul a suferit modificări, cele mai mari transformări fiind notificate în anul 1858. Mănăstirea de la Coşula era cunoscută nu doar în ţară ci şi peste hotare. Potrivit primarului comunei Coşula, Mircia Acatrinei, Mănăstirea de la Coşula a fost a treia cea mai mare Mănăstire din Europa, adăpostind, înainte de aplicarea reformei lui Cuza, peste 1500 de călugări greci, români dar şi alte naţionalităţi.
„Pentru noi, acest sfânt lăcaş este o adevărată binecuvântare. Prin el, Coşula a devenit cunoscută în toată lumea. Este adevărat că puţini oameni ştiu că Mănăstirea era cea de-a treia din Europa. Se întindea pe o suprafaţă mare”, spune primarul comunei Coşula, Mircia Acatrinei.
În anul 2004, ansasmblul Mănăstirii Coşula a fost introdus pe lista monumetelor istorice din judeţul Botoşani. Pe lângă biserica Sfântul Nicolaie, din ansamblu mai fac parte casa egumenească, zidul de incintă sau turnul clopotniţei. Toate acestea, însă, au fost ridicate în secolul al XVII lea şi al XVIIlea.
„O parte din aceste obiective au fost contruite cu cărămidă fabricată la noi în comună. Era un loc numit cuptoare, aflat la aproximativ 2,5 – 3 kilometri de Mănăstire. De acolo, cărămida era purtată din mână în mână până aici. Oamenii formau un şir indian şi transporta
