Trei sateliţi europeni vor fi lansaţi săptămâna aceasta în cadrul misiunii Swarm, cu ajutorul lor urmând să fie analizat câmpul magnetic terestru, fenomen complex şi fluctuant ce rămâne puţin cunoscut la 2.000 de ani de la inventarea busolei în China. Cu o greutate de 470 kg fiecare, cei trei sateliţi vor fi lansaţi vineri, 22 noiembrie, cu o rachetă-purtătoare Rockot de la baza Pleseţk din Rusia..

În timp ce câmpul gravitaţional poate fi pus în evidenţă cu un simplu măr, “câmpul magnetic terestru nu se vede şi totuşi este peste tot în jurul nostru şi ne protejează mai ales de vântul solar” şi de particulele lui, explică Mioara Mandea, expert CNES, agenţia spaţială franceză, asociată la proiectul Swarm, scrie Agerpres.

De când a fost localizat cu precizie de James Ross, în 1831, în Marele Nord canadian, polul nord magnetic s-a mişcat în permanenţă, deplasările sale accelerându-se uneori semnificativ din motive puţin cunoscute. Din secolul al XIX-lea până în 1980, polul nord magnetic se mişca destul de încet (sub 10 km pe an) spre Siberia, însă viteza a crescut ulterior, ajungând la aproape 60 km anual în anii 1990, după care s-a stabilizat.

Polul nord magnetic a parcurs în total, din 1831 până în 2007, aproape 2.000 km spre nord-est. Câmpul magnetic terestru, pe care misiunea Swarm urmează să îl măsoare cu trei sateliţi, este extrem de variabil atât în spaţiu, cât şi în timp. De-a lungul istoriei s-a inversat chiar de câteva ori, în mod neregulat, dar în medie o dată la 200.000 de ani.

În prezent, intensitatea câmpului magnetic terestru scade destul de repede (s-a redus cu circa 6% într-un secol), însă rămâne mult mai mare decât ceea ce se înregistrează înaintea unei inversări, proces ce necesită câteva mii de ani.

Contrar polilor geografici, polii magnetici nord şi sud – punctele de pe suprafaţa terestră în care câmpul magnetic este ab