Tracasaţi, hingheriţi, alergaţi dintr-un loc în altul, risipiţi în mii de ocupaţii, cu mintea fragmentată în sute de direcţii. Aceştia suntem noi, cei de astăzi. Alegem spectacole care ne biciuiesc senzorii şi ne magnetizează mintea pentru o clipă. După? Un alt flash care să ne înnebunească. Apoi? Un altul şi tot aşa... şocuri peste şocuri pentru o sensibilitate din ce în ce mai bătucită.

Dar iată că premiera pentru adulţi a Teatrului Ţăndărică, Golem, adaptare liberă după Gustav Meyrink, în regia lui Gabriel Apostol şi scenografia Oltei Clara Dărângă, prezentată în a noua ediţie a Festivalului Internaţional al Teatrului de Animaţie „Bucurii pentru copii. Spectacole de colecţie“, care se află în desfăşurare, ambiţionează să se întoarcă la lucrurile esenţiale.

Şi o ştim bine, lucrurile esenţiale au nevoie de cu totul alt ritm decât cel de azi. Talentul şi experienţa îl ajută pe actorul şi regizorul Gabriel Apostol să reproducă în limbajul animat, din câteva linii şi mişcări, tiparul celui aflat în căutarea adevărului sau a pietrei filosofale, fie că se cheamă alchimist, fie creator de golem, fie şlefuitor de geme înfrigurat să descopere tăietura perfectă. Plus întreaga lui lume, nu mare, căci cea adevărată, importantă, ştim cu toţii, se află în interior. Coperţile spectacolului, cu actorul-regizor cu faţa la vedere, întruchipând creatorul celui care va imagina golemul sau al celui care va căuta piatra filosofală, subliniază că toţi rămân doar puncte pe drumul cunoaşterii universale. Repetitivitatea scenelor reproduce aproape balzacian ritmul esenţial al existenţei, cu mijloace subtile care, alături de temă, dau amplitudine spectacolului. Decorul video din fundal, în faţa căruia expresivele păpuşi se mişcă cu paşi lenţi, apoi reluarea aceloraşi scene refac imaginea veridică a habitudinilor unei întregi vieţi.

În Sala Studio a Teatrului Ţ