Opt luni trecusera de la acea cumplita Duminica Neagra. Sfasiati de Fortareata lui Gersteberg in timpul operatiunii Tidal Wave, aviatorii americani ravneau revansa. Pe 5 aprilie 1944, soseste momentul razbunarii lor.
Decoland de la bazele USAAF din Foggia, Brindisi si Bari, de pe coasta estica a Italiei, 200 de bombardiere ale Armatei a 15-a Aeriene pornesc impotriva capitalei petroliere a Romaniei.
In mai putin de trei ore cerurile Ploiestiului iarasi rasunau cu-n tumult. Pentru intaia oara de la raidul neizbutit din toamna trecuta, aviatorii USAAF provoaca din nou la lupta Fortareata lui Gerstenberg, insa cu mai multa bagare de seama. Invatand de pe urma greselilor misiunii de la 1 august 1943, bombardamentele sunt facute la adapostul inaltimii, devastand parti intregi ale orasului, nu doar rafinariile.
Dupa mai putin de un ceas, tinand piept antiaerienelor si aviatiei de vanatoare, bombardierele se risipesc care incotro lasand in urma lor un semn prevestitor al distrugerilor ce vor urma. Pe parcursul urmatoarelor cinci luni vor urma cateva zeci de raiduri si tot atat de multe lupte crancene, iar Fortareata Ploiesti se va risipi, coplesita sub atacurile neincetate.
Consecintele misiunii Tidal Wave
Raidul de la 1 august 1943 i-a convins pe liderii Natiunilor Unite de necesitatea unei campanii sustinute de bombardament impotriva rafinariilor romanesti, numai ca pozitiile strategice, sau mai bine spus, lipsa lor, faceau aceasta initiativa irealizabila. Problematicul insucces al misiunii Tidal Wave a insemnat totodata ca alte misiuni similare ar fi fost sortite esecului, iar pentru urmatoarele opt luni cerurile Romaniei raman netulburate.
Neirosind timpul, la Ploiesti pagubele provocate de indrazneata misiune a Armatei a 9-a Aeriene sunt reparate si in mod paradoxal productia rafinariilor creste chi
