Surprinzător pentru mulţi reprezentanţi ai autorităţilor, în România ninge. Şi mai surprinzător, asta se întâmplă în fiecare an, uneori de la sfârşitul lunii noiembrie, alteori de la începutul lui decembrie, ba chiar şi în ianuarie, februarie ori martie.
În ciuda surprinderii generale, curios, aceleaşi autorităţi încheie, an de an, contracte cu fel de fel de firme - de obicei aceleaşi - care să deszăpezească drumurile, fie ele locale, judeţene sau naţionale. Rolul firmelor, pe care atât ele însele cât şi autorităţile se fac că nu-l înţeleg nu este doar acela de a curăţa zăpada de pe drumuri, ci şi să prevină depunerea zăpezii în straturi prea mari ca să mai poată fi curăţată eficient. Ceea ce se poate face nu doar prin intervenţia utilajelor cu lame, cât mai ales prin stropirea străzilor cu material antiderapant şi substanţe antiîngheţ, încă de la primii fulgi de zăpadă.
Contractele cu firmele de deszăpezire prevăd plata unor sume de bani - consistente de altfel -, chiar şi în situaţia în care se poate întâmpla să nu ningă deloc. Nu la fel de mulţi bani ca atunci când efectiv se deszăpezeşte, dar faptul că utilajele respective sunt în aşteptare şi pregătite să intervină oricând, cel puţin teoretic, necesită o taxă de rezervare, să-i spunem aşa.
"Sigur că noi spunem întotdeauna că suntem pregătiţi, sunt aici şi utilajele. Povestea este că atunci când începe să ningă, tocmai atunci găsim că utilajul ăla mai făcuse nu ştiu ce treabă pe undeva. Am înţeles şi că trebuie să lucreze, că n-au de ce să le ţină dacă au de muncă, dar în acelaşi timp dotarea lor cu lamă în faţă şi cu sărăriţă în spate durează. Şi dacă începe să ningă azi şi lor le trebuie 12 ore până să le monteze, tocmai s-a bătut zăpada pe care ne chinuim s-o scoatem". Este declaraţia primarului Aurel Simionescu, după o inspecţie a utilajelor de deszăpezire.
De
