De la 1 ianuarie 2014, oricare cetățean al Uniunii Europene va putea cumpăra cât teren agricol dorește în România, după ce au fost eliminate mai multe restricții. Intenția de reglementare în domeniu a fost văzută drept protecționistă, astfel că s-a renunțat inclusiv la obligația cumpărătorului de a avea experiență în agricultură.
Singura restricție pe care o mai menține guvernul este dreptul la preemțiune al cetățenilor români. Asta înseamnă că în momentul în care va primi o ofertă de la un cetăţean străin, vânzătorul din România este obligat să meargă la primăria de care aparține, cu o cerere prin care solicită notificarea preemptorilor, adică a celor care au dreptul să cumpere cu prioritate, şi afişarea ofertei de vânzare a terenului agricol.
Cererea va fi însoţită de oferta de vânzare a terenului agricol, care va cuprinde, pe lângă preţul cerut pentru teren, numele şi prenumele vânzătorului, adresa completă a domiciliului acestuia, amplasamentul terenului, suprafaţa, categoria de folosinţă şi documentele cadastrale.
Dacă în termen de 30 de zile nu cumpără nimeni, adică o persoană fizică, o asociație sau o firmă din România, terenul poate fi vândut cetăţeanului străin.
Ministerul Agriculturii intenţionează să introducă o taxă fixă pe care să o plătească vânzătorul la primărie, pentru gestionarea actelor şi demersurilor de către funcţionarii statului.
Modificările, care se regăsesc într-un proiect de lege ce va fi discutat miercuri în ședința de guvern, înseamnă de fapt eliminarea restricţiilor pentru achiziţia de terenuri agricole de către străini după 1 ianuarie 2014.
Acum rămâne valabil numai dreptul de preempţiune la achiziţia terenurilor al coproprietarilor persoane fizice, arendaşilor, vecinilor persoane fizice şi al tinerilor cu vârste de până la 40 de ani care au activităţi agricole în localitatea în care se află res
