Apreciez exercitiul de transparenta al Ioanei Basescu in privinta contractului incheiat cu CEC. O transparenta laudabila si foarte rara in spatiul public romanesc. Am avut astfel ocazia sa ne convingem ca - lucru de care nici nu ma indoiam - contractul de credit este perfect legal.
Dar dincolo de legalitate, sunt oare inlaturate si suspiciunile de ordin etic pe care le ridica un contract major dintre fiica presedintelui si singura banca de stat din tara?
Sa vedem!
Din start, discutam despre un contract dincolo de conditiile generale afisate de CEC pe site-ul sau pentru persoanele fizice. Potrivit acestora, o persoana fizica nu poate primi de la CEC un imprumut mai mare de 2,8 milioane de lei. D-na Basescu a primit cu mult mai mult, adica 4,6 milioane de lei.
Consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, a explicat ca acest plafon poate fi depasit in conditii speciale, prin decizia board-ului bancii. Am cautat cu atentie acele conditii speciale, care, teoretic, ar fi trebuit sa ofere bancii garantii suplimentare ca nu va iesi in paguba. M-am uitat la dobanda. Ea este de 6,53%. Putin mai mica decat dobanda obisnuita a CEC pentru acest tip de credite, 6,73% (raportat la momentul de referinta 1 iulie).
Garantii suplimentare nu exista, singura garantie imobiliara fiind terenul pentru a carui achizitionare au fost imprumutati banii. Dar in privinta lui apare un lucru care se intampla foarte, foarte rar in practica uzuala. Ioana Basescu a platit pe teren 5.844.864, 26 lei, iar evaluatorii bancii au evaluat terenul cu mult peste aceasta suma, adica la 7.215.390 lei din care banca accepta in garantie 5.050.773 lei.
Cine a avut de-a face cu bancile si ipotecile stie ca evaluatorii bancilor subevalueaza semnificativ imobilele, in raport cu pretul pietei, tocmai pentru ca in caz de executare a garantiei,
