Orele 13:45. Marti, 4 aprilie 1944. Un huruit straniu se aude deasupra capitalei. Suna alarma, insa multi credeau ca e doar un exercitiu. Dintr-odata explozii cutremura intreg orasul. Bucurestiul era la mila bombardierelor Armatei a 15-a Aeriene.
Gara de Nord este inundata de bombele lor, numai ca ele se revarsa si peste Calea Grivitei, Calea Victoriei si peste cartierele Giulesti si Cotroceni. Raspunzand atacului 57 de avioane de vanatoare intercepteaza formatiile si reusesc, in luptele crancene ce au urmat, sa doboare 10 bombardiere americane, in schimbul a trei piloti ucisi si a inca trei raniti.
Furtuna Armatei a 15-a: Represaliile impotriva Fortaretei Ploiesti (I) Documentar
Covorul de bombe lasat pe o buna bucata a capitalei omoara circa 3.000 de oameni si raneste inca 2.000. In Gara de Nord sunt ucisi refugiati moldoveni care se evacuasera din nord-estul Romaniei ocupat de sovietici. In cuvintele lui Gheorghe Zane: "Pribegia lor lua aici sfarsit."
Mihail Sebastian este si el oripilat de ceea ce tocmai se petrecuse: "De la Gara la Bulevardul Basarab, nici o casa, nici una, n-a scapat neatinsa. Privelistea e sfasietoare. Se mai dezgroapa inca morti, se mai aud inca vaiete de sub daramaturi.
La un colt de strada trei femei boceau cu tipete ascutite, rupandu-si parul, sfasiindu-si hainele, un cadavru carbonizat, scos tocmai atunci de sub moloz. Plouase putin dimineata si peste toata mahalaua plutea un miros de noroi, de funingine, de lemn ars. Viziune, atroce, de cosmar. N-am mai fost in stare sa trec dincolo de Basarab si m-am intors acasa, cu un sentiment de sila, oroare si neputinta".
Lucruri pe care locuitorii Ploiestiului urmau sa le simta si ei pe propria piele. La fel ca Bucurestiul in ziua cea din urma, bombardierele lui Twining au maturat cu bombele lor nu doar rafinariile, ci si orasu
