-AA+A
Leopoldo Maria Panero, în română foto Mesagerul de BNA apărut în această vară, la Editura „Pim” din Iaşi, cartea „Zorii pe mormânt”, de poetul spaniol Leopoldo Maria Panero, în traducerea lui Victor Ştir, o antologie de şaizeci şi cinci de pagini, o selecţie succintă din cărţile publicate cu consecvenţă de cel descoperit şi apreciat de foarte tânăr, între alţii de poetul şi teoreticianul literaturii casteliene, Damaso Alonso. A studiat literatura şi filosofia la Universitatea „Complutense” din Madrid şi literatură franceză la Barcelona, atât de talentatul poet avut ceea ce se numeşte o viaţă furtunoasă: tentative de sinucidere, închisoare politică, alcoolism, droguri, schizofrenie de mulţi ani trăind într-un aşezământ de sănătate din Canare.
Cele patruzeci şi patru de poezii, echivalate de Ştir în română, provin din volumele: "Calea Swan" apărută în 1968, "Aşa a fost fondată Carnaby Street", 1970, "Teorie", 1973, "Narcis în acordul ultimului flaut"1979; „Orbul”, 1980; “Ultima noapte împreună”, 1980; "Dioscuri" 1982; "Mondragon, casa de nebunii", 1987; "Heroina şi alte poezii", 1992; “Domnii sufletului”, 2002; şi altele.
Numele volumului a fost ales după poezia cu titlul „Zorii pe mormânt”, pe care o reproducem: “Pe plaja nopţii / ochii mei priveau sirenele / ce se jucau nepedepsite cu vergeaua / cu falusul în patul fetid / desfăceau visele şi cădea piatra / gândului pe pământ. /”("Poesía" 1970 – 1985). Antologia este, după cât se cunoaşte, întâia culegere în română din versurile lui Panero.
Redăm mai jos poezia “Lui Francisco”din volumul “Ultima noapte împreună”: „Suav ca pericolul ce trece prin zi / cu mâna ta fragilă, prin miezul nopţii / mâna ta îmi îndreaptă viaţa, şi multe vieţi / şi buzele tale ce ţin gândul închis. / Petreceam la tine o noapte plătită ca pomul vieţii / pentru că eşti suav ca o primejdie, / ca o primejdie de
