“Centrul Monumentelor Nationale” din Franta ii aduce un omagiu lui Jacques-Germain Soufflot (1713-1780), arhitect de mare importanta al Secolului Luminilor, cu ocazia tricentenarului nasterii sale. Este vorba despre o expozitie organizata in cel mai important edificiu creat de acesta, biserica Sainte-Geneviève, devenita Pantheon national. Este o ocazie de a revizita opera unuia dintre cei mai mari arhitecti francezi, cu o cariera atipica, simbol al reinnoirii neoclasice in secolul al XVIII-lea, informeaza Cotidianul.ro. Sursa imagine: wikipedia.org
O cariera uimitoare
Alexandre Gady, profesor la Universitatea Paris-Sorbonne, vorbeste in catalogul expozitiei “Un arhitect in lumina”, despre indrazneala arhitecturala.
Soufflot era cel mai mare dintre cei 13 copii ai unei familii instarite din Bourgogne. Ar fi trebuit sa urmeze cariera tatalui sau, de mic functionar in justitie, dar o pasiune precoce pentru arhitectura l-a facut sa renunte la Drept. Potrivit legendei, a plecat din proprie initiativa la Roma, la varsta de 20 de ani, cu bani “imprumutati” de la familie.
Marturisita mai tarziu in scris, admiratia pentru Catedrala din Auxerre, oras apropiat de Irancy-ul in care s-a nascut, pare sa fi jucat un rol important in descoperirea vocatiei sale de arhitect.
In 1731, ajuns la Lyon, a frecventat santierul bisericii Saint-Bruno-des-Chartreux, condus de Ferdinand Delamone, arhitect proaspat intors din Italia.
Ajuns la Roma, autodidact supradotat, Soufflot s-a integrat repede in cercul artistilor francezi, ramanand timp de patru ani la Academia Franceza din Roma, aflata atunci in palatul Mancini. Acolo, el n-a manifestat initial niciun interes pentu Antichitate, fiind prins in studierea bazilicii Sfantul Petru si a edificiilor cu cupole. A profitat totusi de sosirea la palatul Mancini a lui Jean-Laurent Legeay, posesor al “Marelui Premiu
