Făcând o scurtă incursiune în istorie, observăm că de la prima sa atestare documentară 1228, Reghinul s-a impus de-a lungul timpului printr-o viaţă social-economică prosperă, la care adăugăm numeroasele realizări cultural-ştiinţifice. Încă din secolul al XVIII-lea, la Reghin este menţionat un cabinet de lectură (1778), frecventat de numeroşi intelectuali de diferite naţionalităţi. Cabinetul poseda lucrări scrise în spirit iluminist. începând din această perioadă, dar mai ales în secolul al XlX-lea, încep să apară numeroase biblioteci, modeste ca număr de volume şi activitate, dar importante focare de cultură şi lumină pentru acea perioadă. Totuşi evenimentul cel mai important îl reprezintă înfiinţarea în anul 1950, a Bibliotecii orăşeneşti. Aceasta a cunoscut un drum continuu ascendent, sub raportul îmbogăţirii patrimoniului său, al diversificării serviciilor pe care le oferă populaţiei, dar mai ales în privinţa creşterii numărului utilizatorilor care beneficiază de acest însemnat act de cultură. Făcând o scurtă incursiune în istorie, observăm că de la prima sa atestare documentară 1228, Reghinul s-a impus de-a lungul timpului printr-o viaţă social-economică prosperă, la care adăugăm numeroasele realizări cultural-ştiinţifice. Încă din secolul al XVIII-lea, la Reghin este menţionat un cabinet de lectură (1778), frecventat de numeroşi intelectuali de diferite naţionalităţi. Cabinetul poseda lucrări scrise în spirit iluminist. începând din această perioadă, dar mai ales în secolul al XlX-lea, încep să apară numeroase biblioteci, modeste ca număr de volume şi activitate, dar importante focare de cultură şi lumină pentru acea perioadă. Totuşi evenimentul cel mai important îl reprezintă înfiinţarea în anul 1950, a Bibliotecii orăşeneşti. Aceasta a cunoscut un drum continuu ascendent, sub raportul îmbogăţirii patrimoniului său, al diversificării serviciilor pe care le ofer