Auzim tot mai des clişee cum că tinerii din ziua de azi nu mai citesc atât cât ar trebui. Elevii şi studenţii sunt etichetați ca fiind generația Facebook, lipsiți de cultură, interesaţi de aparențe, tineri concentrați pe partea materială, şi nu pe cea spirituală. Se consideră că este la modă să joci ultimul joc apărut și să dai un check in la un bar faimos decât să citești Tolstoi sau Dostoievski.

Rostite într-un bombănit, cu o încruntătură, clişeele sancționează o generație, consacră inferioritatea față de cei „de altădată“. Am întrebat câţiva tineri craioveni dacă citesc, ce şi cât şi am descoperit că unii încă sunt pasionaţi de lectură.

Pe holurile Universităţii din Craiova l-am întâlnit pe Iulian Vancea, care spune că acum citeşte un manual de istorie editat în 1942 de profesorul universitar Petre P. Panaitescu. Şi-a ales această carte pentru că acelaşi manual a fost utilizat şi în primul an de educaţie postrevoluţionară, când nu era timp să se scrie o istorie adevărată, iar asta i se pare interesant. Iulian este student la Facultatea de Litere, Specializarea Relaţii Publice, şi spune că citeşte atunci când are timp.

„Dacă nu citesc o carte, citesc articole despre PR sau articole din domenii ştiinţifice aferente, căci acesta este viitorul meu domeniu de activitate“. Studentului nu îi plac cărţile de factură nouă, pentru că el consideră că literatura contemporană pare făcută de oameni slabi de înger, pentru oameni slabi de înger, iar cărţile se întrec cu televiziunea în facil şi burlesc. Îl întreb pe Iulian ce îl determină să citească într-o lume dominată de internet şi televizor, iar răspunsul lui vine rapid: „Citesc pentru că, aşa cum zice Cheloo: «dacă să-nveţi n-ai sete, o să speli closete»“. Băiatul mărturiseşte că îşi alege cărţile în funcţie de domeniu, dar şi de preţ, atunci când le cumpără, şi preferă cărţi de la anticariat pentru că