Târgul reprezintă un loc în care oamenii vin cu tot ce au mai bun prin gospodăriile lor, fac schimb, vând, dar schimbă şi informaţii, se distrează, poate îşi găsesc pereche. În timp, povestea a luat o altă turnură. Spre neuitare,  la Muzeul de Etnografie şi Artă Populară din Târgu-Mureş s-a deschis expoziţia “Târgurile tradiţionale - locuri de schimburi comerciale şi culturale.”

'La baza expoziţiei a stat ideea de schimburi comerciale dar şi de schimburi culturale, de tranzacţionare a unor mărfuri dar şi a unor bunuri culturale între oameni cu identităţi diverse, dar care trăiesc în acelaşi spaţiu geografic sau în zone mai îndepărtate. Târgul, prin definiţie, era un loc de comunicare între lumea satului şi lumea oraşului, între zone geografice, economice şi culturale diferite, un loc în care schimburile de orice fel se fac pe baza unui etalon comun.

Toate acestea am încercat să le aplicăm în cazul expoziţiei de faţă dedicată târgurilor anuale mureşene de la începutul secolului XX până astăzi. Dincolo de structura tematică a expoziţiei gândită pe cea târgului "de ţară" din perioada interbelică, desfăşurat pe durata a două sau trei zile (târgul de animale, de cereale, de mărfuri), expoziţia doreşte să prezinte o serie de aspecte social-culturale ale bâlciurilor dintotdeauna: schimbul de ştiri, distracţia tinerilor şi jocurile copiilor .”, ne spun specialiştii de la Târgu- Mureş.

În această expoziţie sunt prezentate şi costumele târgoveţilor, prin varietatea costumelor prezentate urmărindu-se “evidenţierea multiculturalităţii spaţiului mureşean, dar şi interferenţele culturale în manifestările cotidiene sau festive. Legăturile dintre sat şi oraş, dintre zone geografice diferite reies din mărfurile schimbate la târguri, ţăranii aducând vite, cereale şi produse agricole, lemn, produse de industrie casnică, iar negustorii mărfuri de factură indus