„Dependenţa de jocuri duce la pierderea logicii”, iar “o persoană care perseverează timp de cinci-şase ani în jocuri de noroc trebuie mai degrabă ajutată” sunt principalele argumente pentru care magistraţii Curţii de Apel Bucureşti l-au lăsat în libertate pe George Mărgărit, procurorul-cartofor care a pierdut la pocker banii de flagrant.

Curtea de Apel Bucureşti a stabilit în 14 noiembrie că George Mărgărit poate fi cercetat în libertate, dar l-a obligat să nu părăsească ţara pe o perioadă de 30 de zile. Decizia a fost contestată de procurorii anticorupţie la instanţa supremă. Mărgărit le-a prezentat, ieri, magistraţilor instanţei supreme acte din care reiese că se tratează de “boala” jocurilor de noroc. Instanţa supremă a luat ieri în discuţie recursul procurorilor anticorupţie împotriva deciziei Curţii de Apel Bucureşti (CAB), iar la închiderea ediţiei judecătorii se aflau încă în deliberări. Magistraţii CAB arată, în motivarea deciziei, că dependenţa de jocurile de noroc a lui Mărgărit l-a determinat să nu mai conştientizeze consecinţele actelor sale. “Evoluţia profesională a inculpatului a cărui activitate a fost apreciată pe parcursul timpului vine în contradicţie cu pierderea coordonatelor reale, întrucât dependenţa de jocuri duce la pierderea logicii, comportamentul fiind mai curând afectiv, iar o persoană care perseverează timp de 5-6 ani în jocuri de noroc trebuie mai degrabă ajutată. În acest sens, Curtea apreciază că scopul măsurii preventive şi al procesului penal poate fi atins şi prin luarea unei alte măsuri preventive mai puţin restrictive, cu atât mai mult că inculpatul a manifestat o atitudine de recunoaştere şi regret şi nu există în nici un mod riscul alterării probaţiunii”, mai arată judecătorul în documentul citat. În ce priveşte pericolul pentru ordinea publică pe care l-ar reprezenta lăsarea în libertate a lui George Mărgărit, judecăt